Date fizico-geografice

Relief. Din punct de vedere geomorfologic, în comună Remetea Chioarului altitudinea maximă întâlnită pe teritoriul comunei este de 450 m (Dealul Berchezoii).
Relieful este reprezentat de o serie de dealuri şi coline, resturi ale unei mari platforme, astăzi intens fragmentată şi distrusă de eroziunea unor ape curgătoare.

Soluri. Caracteristic zonei în care este situată comună, solul este fertil. Aceste soluri sunt reprezentate de solul nisipos şi arinos. Gradul de fertilitate al solurilor este satifacator. Solul prezintă caracteristici favorabile pentru cultivarea legumelor, fructelor şi cerealelor.
 

Flora şi Fauna. Flora şi fauna din comună este cea specifică de deal, zona este colinară. Zona fiind situată din punct de vedere morfologic în regiunea câmpiilor cu o altitudine medie de 400 m, cu o apropiere de sectorul de influenţa vestică în climă, care explică sporul general al precipitaţiilor, are ca vegetaţie predominată aceea de dealuri şi podişuri: făget, goronete.
Suprafaţa împădurită care se afla în perimetrul comunei este de 1.655 ha. Pădurea a fost din cele mai vechi tipuri unul din locurile dragi ale populaţiei, ea le-a furnizat lemnul necesar construcţii lor şi încălzirii locuinţelor, le-a oferit hrana atat din vânat cât şi din faună.
Sub etajul de arbori principali şi secundari se afia şi subarboletul, reprezentat prin speciile de lemn câinesc, corn, păducel, sânger, şoc, merişor, porumbar. În poiene şi la adăpostul arborilor mai cresc o scrie de plante cu sau fără flori caracteristice acestor locuri. Alături de păduri se întind fânețe, livezi de pomi fructiferi şi culturi de porumb.
Fauna este variată şi bogată în strânsă dependenta cu varietatea reliefului. a climei şi vegetaţiei. În zona pădurilor de foioase animalele sunt: jderul. dihorul, mai rar pisica sălbatică, mai rar căprioara, pârşul de alun, pârşul de stejar: specii larg răspândite în toate tipurile de pădure: veveriţă, vulpea, lupul, mistreţul. bursucul, păsări; specii rar răspândite, care trăiesc şi în afară zonei de pădure: tot felul de păsări, insecte, rozătoare, reptile, broaşte, şopârle etc.
Pădurile de stejar şi gorun oferă condiţii deosebite pentru vânătoare: mistreţi. urşi, fazani, iepuri, vulpi.
Fauna luncilor este reprezentată de păsări, rozătoare. iar fauna apelor curgătoare prin peşti.
Perioada vara-toamna este potrivită pentru culesul ciupercilor. Un obiectiv interesant este pescăria având o suprafaţă de 6 ha, unde se poate pescui: crap, ştiuca şi plătica.

 

Clima. Climatul în zona este caracteristic câmpiilor. Temperatura medie anuale variază între 12°-15°C. Datorită vânturilor de vest din direcţia dominantă sud-vest şi sud-est. Precipitaţiile sunt destul de ridicate cu o medie de 800 ml/an. Pe ansamblu au un climat de dealuri joase.
Diversitatea mare a formelor de relief determina şi o mare diferenţiere climatică sub aspectul precipitaţiilor, care constituie una din verigile principale ale circulaţiei apei în nature. Valoarea practică a precipitaţiilor consta mai mult în caracterul decât în cantitatea lor. Când au o intensitate moderată, apa se infiltrează în sol până la mari adâncimi, iar când cad sub formă de averse, o bună parte din apă nu apucă să se infiltreze, scurgându-se la suprafaţă. Studiul precipitaţiilor atmosferice are un rol important, deoarece acesta constituie rezerva de umezeala a solurilor şi de alimentare a râurilor. Din cantitatea medie anuală, cantităţile anotimpuale medii se repartizează în mod normal după cum urmează: 235,2 m adică 23% primăvara; 303,8 m, adică 30% vara; 245,1 m, adică 25% toamna, şi 211,5 m, adică 22% iarna. Cantităţile lunare ale precipitaţiilor atmosferice cuprind valori foarte diferite de la o lună la alta şi de la un an la altul, datorită fluctuatilor continue ale circulaţiei generale a atmosterei. Luna iunie este lună în care cantitatea medie a precipitaţiilor este cea mai mare, şi anume de 105,5-118,8 m.


Reţea hidrogarfică. Datorită zonei în care se află bazinul râului Lăpuş în apropiere de confluenţa cu râul Cavnic, comuna Remetea Chioarului deţine valente turistice ridicate, dar încă insuficient valorificate. Pe teriloriul comunei este cuprinsă o porţiune din Cheile Lăpuşului, zona greu accesibilă, dar foarte căutată de amatorii de natură şi drumeții.
Debitul mediu al râurilor este de 38 mc/s. Debitele maxime se realizează primăvara şi începutul verii, perioade când se realizează şi maximul pluviometric. Debitele minime se realizează la sfârşitul verii şi la începutul toamnei. Fenomenele de inundaţie sunt legate de ploile torenţiale, când se realizează scurgeri rapide de pe versanţi.

 

Rezervații naturale (zone protejate)
Pe întreg teritoriul administrativ în care se află situată comuna Remetea Chioarului sunt zone protejate, cuprinzând Cheile Lăpușului. De remarcat este situl arheologic Cetatea Chioarului (Aria protejată Natura 2000).

 

Mediul înconjurător
Dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ținut seamă de rațiunile specifice protecției mediului. Din această cauză, în acest moment, comuna Remetea Chioarului, ca de altfel și România în general, nu beneficiază de infrastructură corespunzătoare pentru protecția mediului și nici de o educație civică la nivelul cerințelor standardelor europene.
Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți, în prezent și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ, mai repede să îl mai târziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi.
Datorită faptului că în comuna Remetea Chioarului ramură economică este în curs de dezvoltare și numărul de agenți economici cu activități de producție este restrâns, neexistând o sursă neidentificată de poluare a atmosferei, putem aprecia zona, ca fiind una propice dezvoltării economice și a mediului de viață.
Terenurile agricole au un nivel redus de poluare deoarece nu s-a practical o agricultura intensivă, nu s-au utilizat substanțe chimice poluante pentru sol și pentru apele frcatice de suprafață. Pentru viitor, pe termen mediu și lung, se prognozează reintroducerea practicilor agricole intensive, pe scară largă. Tendintele similare sunt anticipate și privitor la utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor.
Eroziunea solului este un fenomen larg răspândit, în special eroziunea prin apă, care împreună cu alunecările de teren afectează o parte însemnată de teren agricol. Ploile torențiale și inundațiile joacă un rol important în apariția eroziunii solului. Alți factori care contribuie la degradarea solului pe suprafețe extinse sunt condițiile extreme de drenaj și umiditatea excesivă a solului, secetă frecventă, compactarea solului.
Problema de bază privind protecția mediului o constituie deșeurile menajere deoarece sitemul de gestionare a deșeurilor este ineficient.
Datorită lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate poluarea apei se va accentua. Lipsa rețelei de canalizare afectează calitatea apelor subterane.
Ținând cont de faptul că de-a lungul timpului prin folosirea nechibzuită de către oameni a unor bunuri ale naturii au dispărut o serie de specii de animale, pe de altă parte ocrotirea faunei prin reglementări legale și nepracticarea braconajului, au făcut ca pe teritoriul comunei să crească numărul mistreților și lupilor, producând în fiecare an însemnate pagube.
Mediul înconjurător este tot mai mult amenințat cu degradarea din diferite gaze sau substanțe otrăvitoare eliminate în aer, apă sau sol, ocrotirea naturii constituie o problemă națională trebuind să devină o prcocupare a oricăruia dintre noi.
Referitor la impactul pe care îl poate avea activitatea lucrărilor asupra solului și subsolului, acestea vor avea o perioadă de execuție limitată în timp. La realizarea proiectelor sunt posibile decopertări minime, fără impact asupra mediului.
Solurile pot fi deteriorate din diferite cauze, cum ar fi:
• Depozitarea neecologică a deșeurilor menajere din extravilanul comunei Remetea Chioarului. Orice depozit de deșeuri trebuie sa asigure:
1. fluxurile tehnologice igienice și bine organizate, atât în interior cât și în afara amplasamentului;
2. colectarea și evacuarea la nivelul acoperișului a precipitațiilor atmosferice pentru a opri eventualele infiltrații către corpul depozitului;
3. colectarea și arderea gazelor rezultate din procesul de decompunere ale deșeurilor;
4. colectarea/drenarea infiltrațiilor provenite din umiditatea proprie a deșeurilor (levigatul) pentru a împedica fluxul acestora subteran;
5. încadrarea civilizată în contextul general al mediului ambiant.
• Defrișarea suprafețelor forestiere - cu influența directă asupra degradării peisajului, a valorii sale estetice și indirectă prin fenomenele de alunecări de teren pe care le favorizează.
Totodată, reducerea suprateței ocupate de păduri, influențează echilibrul din ecosistemul forestier.