Domeniul social

Comuna Remetea Chioarului este alcătuită dint-un număr de 3.016 locuitori, din care de sex masculin 1.487, iar de sex feminin 1.525. Media de vârstă este de 40 ani. Rata şomajului este de 2%. Şomajul mascat este prezent în mediul rural datorită faptului că aproape 85% din populaţia rurală lucrează în agricultură ca a doua activitate ceea ce presupune derularea unei alte activităţi ocupationale anterioare.
Din punct de vedere etnic populaţia este alcătuită din români, maghiari şi rromi.
     • 171 Rromi
     • 490 Maghiari
     • 2355 Români.
În momentul de faţă densitatea numărului de locuitori este de 60 loc/kmp, reflectând un caracter slab de populare şi situându-se sub media naţională (100 loc/kmp).
În ultimii ani a avut loc o diminuare a numărului de locuitori datorită în principal sporului natural şi fenomenului de migrare spre centrale urbane sau spre strainatate. Acest fenomen se descrie prin tendinţa de migrare în rândul femeilor, în special în rândul tinerilor, datorită lipsei locurilor de muncă, lipsa serviciilor şi a facilităţilor necesare.
Migraţia externă are efect pozitiv la nivel economic şi social datorită surselor financiare importante aduse în ţara de către emigranţi, ajutând totodată la schimarea mentalităţii şi a deschiderii spre modernizare.
Rata natalităţii este indicatorul care este dependent în principal de structura de vârsta a populaţiei şi este influenţată de modul de comportament demografic al zonei şi de condiţiile social-economice.
Dezechilibrul demografic se perpetuează în acestă zonă unde populaţia este deja îmbătrânită punându-se în pericol potenţialul uman al acestei zone pentru viitor.
 
Un alt factor care contribute la evoluţia populaţiei este mortalitatea care se exprimă prin rata mortalităţii. Rata medie a mortalităţii pe teritoriul comunei Remetea Chioarului este mai ridicată decât cea din mediul urban iar tendinţa din ultimii ani este în creştere. În general, există o strânsă corelaţie între nivelul mortalităţii şi gradul de îmbătrânire demografică.
Pentru ameliorarea acestor indicatori se impune în continuare nevoia de planificare familială modernă de descurajare a avorturilor, de protecţie a familiei şi femeii gravide de continuare a acţiunilor de educaţie pentru sănătate din partea medicilor de familie precum şi de îmbunătăţirea dotărilor dispensarului medical.
 
A treia componentă a evoluţiei populaţiei este mişcarea, migraţia exprimată prin indicatorul rata medie a migraţiei care reprezintă "'soldul" schimbărilor de domiciliu în perimetrul comunei adică diferenţa dintre numărul celor care şi-au stabilit domiciliul în comună şi al celor care au plecat cu domiciliul din comună.
În domeniul incluziune socială, demografie şi migraţie obiectivul general al Uniunii Europene, noua Strategie de Dezvoltare Durabila este crearea unei societăţi caracterizate prin incluziune şi solidaritate şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor cu ţinte şi obiective operaţionale precum: coeziunea socială şi teritorială; modernizarea sistemelor de protecţie socială; creşterea ocupării în rândul tinerilor femeilor şi persoanelor în vârsta sau cu handicap; integrarea imigranţilor; egalitatea între sexe.
 
Nivelul de dezvoltare a infrastructurii publice reprezintă un factor cheie al dezvoltării economice în zonele rurale şi ne referim aici deopotrivă la elementele de infrastructură fizică, socială, financiară şi specifică pieţelor.
Gradul de dezoltare a infrastructurii sociale, în principal serviciile de sănătate şi învăţământ, influenţează la rândul lor decizia populaţiei de a rămâne sau emigra din mediul rural. Gradul de accesibilitate la frecventarea unei forme de învăţământ de bună calitate influenţează nivelul de pregătire al viitoarei forţe de muncă a rulalului.
Deci nu trebuie să privim problema acestei zone doar din punct de vedere economic şi că unul de fond social al pregătirii profesionale ca persepectivă.
Nivelul scăzut de instruire se reflecta în calitatea forţei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economice din acesta zona. Diversificarea activităţilor economice nu este susţinută de un potenţial de lucrători cu forme sau experienţa specifica diverselor tipuri de meserii.
Necesitatea optimizării şi adaptării potenţialului uman care activează în agricultură, silvicultura şi în industria agroalimetară este evidentă având în vedere faptul că ponderea populaţiei ocupate în agricultură a fost şi va rămâne relativ ridicată.
 
În învăţământul comunei există probleme grave de acces la educaţie din cauza infrastructurii educaţionale şi dotărilor necorespunzătoare, a gradului scăzut de acoperire geografică şi calităţii precare a infrastructurii de transport etc. În plus, încadrarea insuficientă cu personal didactic calificat a unităţilor şcolare din mediul rural rămâne un aspect negativ în ceea ce priveşte asigurarea accesului la educaţie de calitate în mediul rural. Accesul şi participarea la educaţie sunt limitate de gradul de sărăcie cu care se confruntă aceasta comunitate şi de costul relativ ridicat al educaţiei (inclusiv educaţia de bază) pe care nu şi-l pot asuma.
Se poate observa persistenta unor rate ridicate de părăsire timpurie a şcolii cu tendinţa de crestere. Părăsirea timpurie a şcolii reprezintă un fenomen negativ cu impact direct asupra competitivităţii şi calităţii capitalului uman.
La nivelul sistemului şi politicilor educaţionale au fost adoptate puţine măsuri în scopul readucerii în sistem a persoanelor care au părăsit de timpuriu şcoală, fie imediat după părăsire, fie ulterior prin programe de pregătire pe durata vieţii active. Rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii corelată cu numărul redus al celor care îşi reiau studiile după părăsirea timpurie a şcolii sunt elemente care afectează semnificativ calitatea capitalului uman.
S-a constatat existenţa unei rupturi în ceea ce priveşte trecerea de la gimnaziu (clasa a VII) către invaţământul secundar inferior (clasa a IX a), respectiv în ceea ce priveşte tranziţia de la învăţământul obligatoriu la învăţământul post-obligatoriu.
 
Procesul de înbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei, care decurge din această situaţie, constituie principalii factori ai declinului populaţiei rurale.
lnstituţiile de învăţământ reprezentate de unităţile primare şi gimnaziale, sunt slab dotate în ceea ce priveşte materialul tehnic şi didactic. Tehnologia IT este rar întâlnită în cadrul şcolilor din spaţiul rural, iar echipamentul necesar formării profesionale pentru ucenici sau este invechită sau lipseşte. Calitatea educaţiei în acesta zona rurală este mai scazută decât în oraşe, din cauza dificultăţilor de a atrage personal didactic calificat şi a problemelor de finanţare.
Situaţia actuală a serviciilor şi infrastructurii afectează calitatea vieţii în Remetea Chioarului şi constituie o piedică pentru dezvoltarea activităţilor economice.
 
În cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013 vor fi finanţate măsuri ce ar putea îmbunătăţii aceste structuri, luând în considerare în acest segment Axa I "Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier", măsura 111 - Formarea profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe.
Accesul populaţiei rurale la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra activităţii medicilor şi profesorilor la sate.
Dezvoltarea rurală durabilă trebuie înţeleasă ca un mecanism logic care acţionează în orientarea evoluţiei fenomenelor economico-sociale ale spaţiului rural, spre o dezvoltare individuală şi coimunitară care să conducă la ameliorarea nivelului de bunăstare rurală şi a menţinerii echilibrului factorilor naturali. Creşterea bunăstării rurale se poate realiza prin:
• oprirea migrării populaţiei de la sat la oraş, prin crearea de alternative care să-i motiveze existenţa şi să-i stimuleze iniţiativa de acţiune pentru asigurarea celor necesare traiului;
• combaterea sărăciei;
• stimularea şi diversificarca serviciilor:
• asigurarea unor condiţii minime de viaţă pentru populaţia rurală comparativ cu populaţia urbană;
• dreptul la o viaţă mai bună, la ocrotirea sănătăţii, educaţie şi protecţie socială.
 
Trebuie avut în vedere găsirea de soluţii viabile pentru multitudinea problemelor indentificate în plan social precum şi infrastructura care să permită şi să contureze un minim de confort pentru membrii comunităţii.
Consiliul local al comunei Remetea Chioarului poate apela la FEADR (PNDR AXA 111) care susţine investiţii noi în infrastructure aferentă serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii. bătrâni, şi persoane cu nevoi speciale şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii din acesta zonă.
Consolidarea protecţiei sociale constituie o premisă obligatorie pentru stabilitatea forţei de muncă şi pentru o creştere economică durabilă.
 
România, în general, are nevoie de o protecţie socială activă. Aceasta înseamnă că, an de an cheltuielile publice, dar şi cele private, pentru protecţia socială trebuie să crească. România este pe ultimul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte interesul faţă de politica socială.
Asistenţa socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţa pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii.
 
Din punct de vedere al protecţiei sociale copii pot să beneficieze de o măsură de protecţie socială de servicii de zi, persoanele cu handicap grav pot beneficia de indemnizaţie, familiile pot beneficia de ajutor social conform Legii 416/2001, de ajutor de încălzire ajutoare de urgenţă atunci când se solicită etc.
Primăria comunei Remetea Chioarului, ca exponent al administraţiei publice centrale la nivelul localităţii, are datoria de a crea condiţiile necesare şi de a aplica programele sociale prevăzute în legislaţia românească şi măsurile care decurg şi se impun ca urmare a acestor programe. Administraţia locală trebuie să acorde protecţiei sociale un rol deosebit asigurând o protecţie socială concretă şi eficientă, aplicată tuturor categoriilor de persoane defavorizate sau aflate în dificultate. Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale este creşterea şi diversificarea formelor de protecţie socială, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi, persoanele cu mulţi copii, cu venituri reduse sau fără venit).

 

Activitatea de bază în domeniul protecţiei sociale constă în instrumentarea şi aplicarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2002. Prin această lege se majorează cuantumul ajulorului social faţă de prevederile Legii nr. 67/1995 menţinându-se rata creşterii progresive pentru fiecare persoană în plus în cadru familiei. Tot ca efect al aplicării Legii nr.416/2001 s-au acordat ajutoare de deces pentru persoanele ce au beneficiat de protecţie socială. O altă latură a activităţii pentru protecţia socială a fost acordarea alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, conform Legii nr.416/2001, cap.V, acordarea gratuită a laptelui copiilor de până la un an, con form Legii nr.321 /2001.

La nivelul comunei Remetea Chioarului, primăria poate să se preocupe în preajma sărbătorilor religioase, prin atragerea de sponsorizări şi din alte surse legal constitute, să ofere un sprijin material familiilor aflate în dificultate.

 

În domeniul protecţiei sociale, Consiliul Local Rcmetea Chioarului poate avea în vedere urmatoarele obiective:
a) Construcţia unui bloc de locuinţe ANL, cu 30-32 de spaţii de locuit;
b) Construcţia unui azil de bătrâni, la standarde europene;
c) Acordarea ajutoarelor sociale la zi şi plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav pentru toate persoanele îndreptăţite din comună;
d) Acordarea ajutoarelor de urgenţă atunci când se solicită;
e) Acţiuni de acordare de sprijin material familiilor aflate în dificultate în preajma sărbătorilor religioase;
f) Sensibilizarea şi informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor asistate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica integrării în societate a persoanelor cu probleme de ordin social şi a familiilor acestora prin activităţi de informare, sesizare, prevenire a abuzurilor inclusiv prevenirea şi combaterea exploatării copilului prin muncă;
g) Crearea unui sistem de suport pentru persoanele vârstnice prin stabilirea de parteneriate cu organizaţiile civile şi cultele religioase furnizatoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor fără familie sau cu alte organisme autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
h) lntegrarea socială a copiilor şi tinerilor instiluţionalizaţi prin furnizarea de servicii tip rezidenţial şi furnizarea de servicii de recuperare.

 

Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 3 - lmbunătăţirea infrastracturii sociale există ca domeniu de intervenţie 3.2 - ..Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale".
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie îl constituie inbunătăţirea calităţii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat în mod echilibrat pe întreg teritoriul ţării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii.
Alocarea financiară pe zona nord-vest este de 12,03 milioane euro.
Capacitate financiară de a asigura contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile (minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile) şi cheltuielilor neeligibile ale proiectului (inclusiv a cheltuielilor conexe) în condiţiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale.
Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 3.500.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000 - 1.000.000 Euro). Valoarea totală a proiectului reprezintă suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile inclusiv a TVA aferenta.

 

La Cererea de finanţare sunt atașate următoarele anexe:
• Documente privind proprietatea în copie
• Studiul de fezabilitate, în copie
• Studiul de evaluare a impactului asupra mediului (unde este cazul), în copie
• Avizul Inspectoratului de Stat în Construcţii
După finalizarea procesului de evaluare strategică, solicitantul va fi notificat de către Organismul Intermediar asupra termenului limita la care acesta trebuie să depună Proiectul de execuţie, respectiv în maxim 6 luni de la data notificării, în caz contrar Cererea de finanţare fiind respinsă.

 

Resurse umane
În ceea ce priveşte resursele umane şi de aici implicit rata şomajului, comuna Remetea Chioarului nu tinde spre nici una dintre extremele de maxim sau minim ale acesteia, ci are o rată a şomajului de nivel mediu.
O modalitate ca primăria să susţină şi să devină eficientă în acţiunea sa de creştere a populaţiei
active aceasta poate cere ajutorul şi mai ales sprijinul firmelor de consultanţă. Firmele de consultanţă specializate în abordarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene deseori se pot transforma într-un partener redutabil al primăriilor şi implicit al sătenilor. Acestea pot prezenta satenilor modul de acţiune a acestor fonduri, cum pot fi acestea acesate de către micii întrepinzători şi cum vin aceste fonduri în ajutorul sătenilor plini de iniţiativă care doresc să demareze un business. Primăria poate avea cu firma de consultanţă o înţelegere contractuală prin care sătenii să beneficieze lunar de şedinţe de consultanţă la care să primescă soluţii şi răspunsuri.

Pe lângă sfaturile primite de la firma de consultanţă în privinţa posibilei resurse primare de finanţare fondurile structurale, consultanţii economici pot ajuta localnicul să-şi pună în practică ideea de business profitând de toate resursele pe care comuna le pune la dispoziţie: diferite resurse naturale, terenuri şi ce este foarte important, forţa de muncă, resursă umană fiind deosebit de importantă. Cel mai des sătenii se orientează spre businessuri din domeniul turismului (pensiuni, centre de recreere, centre de echitaţie) şi agricultura ( mici ferme, distilerii). 0 altă soluţie pentru întreprinzătorii rurali ar fi formarea unor consorţii, o colaborare mai activă între sătenii cu business-uri complementare în vederea formării unei adevărate forţe economice, forta ce poate însemna o cotă de piaţă mai mare, un preţ mai bun, colaboratori de prestigiu, formarea chiar a unui brand local, performanţă mai ridicată a producţiei. De pildă, cu sprijinul şi sub supravegherea primăriei şi a firmei de consultanţă, producătorii de băuturi alcoolice (ţuica. vin) pot forma un consorţiu la nivelul comunei în urma căruia pot concura pentru obţinerea unui preţ mai bun pentru productia lor, găsirea unui distribuitor exclusiv, crearea unui brand, capacitatea de a apela la serviciile unor profesionişti contabili, avocaţi, susţinerea unor colaborări între deţinătorii de livezi, terenuri pentru producţie şi producătorii de ţuică, obţinerea unui standard de calitate a produselor lor, etc.
Resursele umane prezintă încă un mic deficit la nivel rural: lipsa studiilor superioare şi specializarea profesională a localnicilor în diferite domenii. Problema poate fi însă rezolvată foarte uşor. 0 soluţie pe termen lung ar fi susţinerea de către primărie a continuării studiilor şi eventual organizarea unor cursuri de perfecţionare şi specializare. Dar e nevoie şi de o soluţie imediată. Cum? Încheierea unei convenţii între primăria comunei şi un profesionist autorizat, referidu-ne aici cel puţin la un contabil, la un avocat. profesii absolut necesar în orice microintreprindere, societate/ intreprindere mică sau mijlocie înfiinţată. Astfel câştigul e de partea tuturor: primăria susţine sătenii şi satisface necesităţile acestora, săteniilor le sunt asigurate servicii de calitate din partea unor profesionişti iar juriştii contabilii, avocaţii contactaţi la nivelul întregii comune au asigurat un onorariu considerabil.
Renunţarea la o agricultură tradiţională şi practicarea unei agriculturi moderne, cu o rentabilitate considerabil mai consistentă, ar putea fi atractivă pentru tinerii din sat şi ar putea duce chiar la cresterea numărului imigranţilor.
Trebuie urmărită de asemenea integrarea celor vârstnici în câmpul muncii. Dezvoltarea şi exploatarea turismului ar angrena suficient de multe noi locuri de muncă. Un centru de echitaţie ar necesita experinţa celor mai în vârstă, cunoscători ai acestor animale, la fel pentru stabilirea unor eventuale trase pentru ATV-uri ar necesita intervenţia celor care cunosc zona etc.


Emigranții români
În urma analizei făcute pentru comuna Remetea Chioarului, s-a constată faptul că ponderca populaţiei tinere este considerent minoritară comparativ cu cea a populaţiei vârstnice, lipsa tineretului resimţindu-se şi în campul forţei de muncă, atât în domeniul agricol cât şi în cel al altor sectoare economice, cu toate că nivelul de instruire a tinerilor, inclusiv în cel agricol, este net superior celor vârstinici.
Cauzele acestui fenomen sunt variabile şi se pot diviza în două categorii:
a) lipsa locurilor de muncă, salariile mici, discriminarea la angajare şi promovare, dorinţa pentru 0 pregătire superiora şi recunoscută, dorinţa unei vieţi mai bune, iar toate acestea duce la o creştere a şomajului şi a migraţiei populaţiei tinere în spatile urbane sau în străinătate.
b) din lipsă fondurilor, a suportului din partea statului roman în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, a informaţiilor actualizate şi precise, a utilajelor performante în domeniul agricol, în spaţiul rural se practică în continuare o agricultură tradiţională, ceea ce împiedică dezvoltarea socio-economica locală şi exploatarea la maxim a potenţialului agricol roman.
În spijinul tineretului şi al dezvoltării economiei spaţiilor rurale, Guvernul Romanici a inclus
în Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri". Sprijinul
acordat acestei măsuri este complementar acţiunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I:
• 113 "Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli"
• 114 "Utilizarea serviciilor de consultanţă de către tinerii fermieri şi deţinători de păduri"
• 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole"
• 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi
silviculturii"
Scopul acestui ajutor este acela de a crea şi dezvolta o exploatare agricolă competitiva şi durabilă.

 

Măsura 112 are ca şi domeniu de acţiune în special modernizarea exploataţiei, adică:

•  îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole,
• dezvoltarea performanţelor generale ale exploataţiei agricole,
• adaptarea producţiei realizate în conformitate cu cerintele pieţei,
• respectarea normelor comunitare, în special pentru cerinţele de eco-condiţionalitate. protecţia muncii, protecţia mediului, sanitar-veterinare.
Măsura 113 are ca şi domeniu de acţiune:
• pensionarea timpurie, care are ca şi scop asigurarea de venituri pentru fermieri şi/sau muncitori agricoli,
• creşterea dimensiunii exploataţiilor,
• întinerirea structurii de vârstă în activitatea agricolă.
Aplicarea acestor măsuri determina o importanţă dezvoltare economică a spaţiului rural, diminuând astfel fenomenul emigraţionist, ducând la îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă concomintent cu dezvoltarea durabilă.
Viitorul regiunilor rurale, respectiv al comunei Remetea Chioarului depinde de posibilităţile păstrării şi creşterii locurilor de muncă, de migrarea populaţiei sat şi oraş, precum şi de politicile şi de caracterul reglementărilor locale, regionale şi naţionale.